Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei: 19-02-2009
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Adrian Cochino
Titlul articolului: Antiromânismul italian, reînviat în criză
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.evz.ro/articole/detalii-articol/840387/Antiromanismul-italian-reinviat-in-criza/


Numele cotidianului

Articolul: 

Antiromânismul italian, reînviat în criză

 

 

Adrian Cochino

Joi, 19 Februarie 2009

O serie de violuri pentru care sunt acuzați sau suspectați români a transformat întreaga comunitate românească în inamicul numărul 1 al italienilor.

Poliția italiană i-a prezentat ieri, publicului din Peninsulă, pe principalii suspecți în cazul violului de săptămâna trecută asupra unei tinere de 14 ani de la Roma: cetățenii români Alexandru Isztoika Loyos și Karol Racz. Cei doi, ambii cu antecedente penale, au fost prinși cu ajutorul polițiștilor români detașați în Italia. Primul, marți seară, într-o tabără ilegală de nomazi din Primavalle, Roma. Al doilea, câteva ore mai târziu, la Livorno, de unde încerca să fugă spre Spania.

Violul, parte dintr-o serie de infracțiuni cu autori români, mediatizate de presa italiană de la începutul anului, a provocat reacții pe străzi. Patru români au fost bătuți la sfârșitul săptămânii trecute la Roma, în vreme ce niște barăci locuite de est-europeni au fost atacate chiar ieri cu sticle incendiare. Extremiștii din „Forza Nuova” au anunțat mai multe marșuri împotriva românilor.
 
„Situația ar putea scăpa de sub control”

Nemulțumirea de pe străzi a fost prezentă și în discursul oficialilor din guvernul de la Roma, care au cerut inclusiv castrarea chirurgicală a violatorilor. În context, opoziția italiană a avertizat că un decret pregătit de guvernul lui Silvio Berlusconi, care propune formarea unor patrule de cetățeni cu scopul de a preveni astfel de incidente, ar putea conduce mai departe la încălcarea legii, violențe și xenofobie.

Exprimându-și regretul privind existența unor infracțiuni, europarlamentarul român Renate Weber a subliniat pentru EVZ că „sub nicio formă nu se poate vorbi de un val de infracțiuni comise de români”, așa cum reiese din discursul în registru xenofob al presei din Peninsulă. „Din păcate, nu asistăm doar la o campanie a presei, ci și la declarații ale oamenilor politici italieni”, a precizat Weber, care a avertizat că situația ar putea scăpa de sub control, dacă decretul guvernului de la Roma va permite formarea unor „bande justițiare”.
 
„Este o diversiune pe fondul crizei economice”

Tensiuni au fost vizibile și în Sardinia, unde, într-un incident aparent separat, doi români au fost bătuți săptămâna trecută de necunoscuți, care i-au acuzat că le fură locurile de muncă. Într-un raport al Organizației Internaționale pentru Migrație, dat publicității luna trecută, se afirmă de altfel că „unul dintre efectele crizei ar putea fi o creștere a discriminării și a xenofobiei în condițiile în care migranții sunt în mod eronat percepuți ca persoane care iau locurile de muncă localnicilor, în mod particular în munca necalificată”.
 
Deloc întâmplător, datele statistice au arătat că Italia va fi lovită serios de criză și că șomajul va crește peste 8% în 2009. Mii de sindicaliști au ieșit pe stradă săptămâna trecută pentru a cere o intervenție mai hotărâtă a guvernului, pentru combaterea efectelor crizei.
Președintele Pro Democrația, Cristian Pârvulescu, așază noua campanie publică pe tema infracțiunilor comise de români în contextul problemelor economice italiene. „Este o diversiune pe fondul crizei economice. Italia do vedește că nu s-a maturizat și că formulele de tip fascist au încă suc ces”, a subliniat Pârvulescu, care a precizat că problema se curității a fost promovată de guvernul Berlusconi, într-un moment dificil pentru Italia, pentru a-i degreva pe guver nanții responsabili pentru problemele economice.

Strategia funcționează: tot mai mulți italieni cedează în fața manipulării și ajung să creadă că românii au o problemă cu infracționalitatea. „Este ca în «Rinocerii» lui Ionescu. Toți devin rinoceri”, spune Pârvulescu.

"O diversiune pe fondul crizei economice."
Cristian Pârvulescu, președinte Pro Democrația


 DIPLOMAȚIE

Diaconescu merge la Roma

Incidentele din Italia și tensiunile dintre români și localnici vor fi discutate luni de ministrul de externe, Cristian Diaconescu, și de omologul său italian, Franco Frattini. Diaconescu, care merge la Roma la invitația lui Frattini, va avea o discuție și cu presa din Peninsulă, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Alin Șerbănescu, citat de Mediafax. Diaconescu a criticat săptămâna trecută, la Radio România Actualități, atitudinile „provocatoare” ale unor membri ai guvernului italian, afirmând că ar putea fi vorba despre instigări la „xenofobie”. În urma declarațiilor șefului diplomației române, secretarul general al Ministerului italian de Externe, Giampiero Massolo, i-a transmis ambasadorului român la Roma „sentimentele” guvernului de la Roma. La rândul său, Franco Frattini s-a declarat surprins de afirmațiile lui Diaconescu, subliniind că niciun membru al guvernului italian nu a utilizat vreodată expresii ce pot fi considerate xenofobe.

EXPERIENȚĂ
 
Violatorii, clienți vechi ai poliției atât în Italia, cât și în România

Cei doi români acuzaţi de viol la Roma, Isztoika Loyos Alexandru, 20 de ani, şi Karol Racz, 36 de ani, sunt originari din judeţul Braşov. Poliţiştii braşoveni confirmă că Racz Karol este din comuna Cincu, lângă Făgăraş, iar Isztoika Loyos Alexandru - din satul Selistat, comuna Şoarş, din apropiere de Făgăraş. Potrivit comisarului-şef Liviu Naghi, purtătorul de cuvânt al IPJ Braşov, Karol Racz mai are antecedente penale, fiind acuzat în România pentru furt, însă şi-a ispăşit pedeapsa. Naghi a adăugat că bărbatul a plecat apoi în Italia în vara anului trecut. Racz a efectuat doar câteva luni din pedeapsă, aceasta fiindu-i redusă pe motiv de bună purtare. El nu era cunoscut ca un tip violent.

Isztoika Loyos, expulzat
și apoi iertat

 Loyos se află în Italia de aproximativ un an și are deja antecedente pentru furt și trafic de droguri. Potrivit presei italiene, pre fectul Romei a decis anul trecut expulzarea lui Loyos de pe teritoriul țării, pe baza decretului adoptat la momentul respectiv. Decizia a fost anulată însă de un tribunal din Bologna și el s-a întors liniștit la Roma. Loyos, scrie „La Repubblica” mai este suspectat pentru un viol. Agresiunea s-ar fi produs la sfârșitul lunii ianuarie și a avut- o drept victimă pe o femeie de 42 de ani din Roma. Ulterior, românul a fost reținut, legitimat, dus la biroul de imigrări și mai apoi eliberat, fără să fie pus sub acuzare. (A contribuit Ovidiu Eftimie)


ACASĂ. Rulota în care se adăpostea Racz Karol, la Livorno
Foto: Il Messaggero



ROMÂNII, SUB PRESIUNE

Vocea străzii: „Mai bine ați pleca acasă”

Românii din nordul Italiei simt o tensiune crescândă în viața de zi cu zi, după evenimentele din ultima perioadă. „Știu că românii muncesc aici și nu-i nicio problemă, dar cei care comit infracțiuni ar trebui aspru pedepsiți”, spune Stefano, în vârstă de 47 de ani, de profesie inginer, în timp ce lui Max, un puști de 17 ani, problema imigrației îi este absolut indiferentă. Pe de altă parte, Federica, o masterandă în vârstă de 27 de ani, spune că îi este frică de bărbații „cu ten măsliniu”. „Atunci când îi văd în grupuri pe stradă, prefer să traversez pe partea cealaltă. Nici nu vreau să știu dacă sunt români sau de altă naționalitate, dar am auzit că sunt periculoși”, explică aceasta. O reacție mai dură a venit din partea unei bătrâne, care, la auzul întrebării noastre: „Ce părere aveți despre români?”, a răspuns că este grăbită și: „Mai bine ați pleca acasă!”. Românii care locuiesc în Italia simt o schimbare de atitudine a italienilor. Rodica, o suceveancă de 49 de ani, care lucrează ca menajeră, spune că nu are probleme în familiile unde este angajată. În schimb, soțul ei, care lucrează într-o echipă de zilieri, spune că, de fiecare dată când se întâmplă ceva, colegii îl privesc urât. În general, românii din Italia cu care am discutat se simt jenați de felul cum conaționalii lor sunt prezentați în presă și simt, în diferite grade și poate uneori nemotivat, că italienii îi privesc discriminatoriu. (Teodora Trandafir, Milano)

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.